Suplimentele Alimentare:



Daca mananci corect, nu ai nevoie de suplimente nutritive?!

Realitatea este oferita de studiile efectuate, care arata ca multi dintre noi au nevoie de suplimente nutritive. In ciuda a ceea ce unii dieteticieni de scoala veche si alti experti va spun, exista o baza stiintifica solida pentru suplimentarea cu elemente nutritive a alimentatiei. Chiar si Institutul National pentru Sanatate (din SUA) a recunoscut rolul important al suplimentarii cu elemente nutritive in planul de nutritie al oamenilor activi din punct de vedere fizic.
Gandeste-te, chiar daca ai avea un bucatar personal angajat cu norma intreaga sau daca ai putea sa-ti petreci toata ziua in bucatarie preparandu-ti ”cele mai bune” mancaruri, tot nu ai putea fi sigur ca i-ai furnizat organismului tau toate principiile nutritive de care ai nevoie.
Cantitatea de vitamina C gasita in doua portocale aparent identice de la aprozarul tau poate varia enorm.

Cu cata vreme inainte de a-l cumpara a fost cules acest fruct?
In ce tip de sol a fost cultivat? (Cea mai mare parte a solului din Romania are deficiente de elemente nutritive esentiale).
Din ce parte a tarii provine fructul?

Este practic imposibil sa cunosti valoarea nutritiva exacta a alimentelor. Si chiar daca ai sti exact ce contin, este imposibil (si nepractic) pentru majoritatea oamenilor sa obtina toate elementele nutritive de care are nevoie organismul lor, din hrana obisnuita, fara a depasi cu mult consumul normal de calorii. Acesta este motivul pentru care eu personal am folosit suplimente de vitamine si minerale. De asemenea, recomand aceste suplimente alimentare atletilor, actorilor, doctorilor, avocatilor, mamicilor si taticilor-tuturor acelora cu care lucrez.

Este important ca sportivii, ca si antrenorii sa aiba notiuni corecte de nutritie sportiva, cel putin cele de baza. Educatia in acest domeniu este necesara nu numai pentru a aduce un avantaj in pregatirea pentru performanta, dar si pentru a evita actiunile in detrimentul pregatirii, cum ar fi cheltuielile nejustificate sau folosirea unor produse ce contin substante ilegale.

In experienta internationala, s-a dovedit utila colaborarea cu profesionistii din nutritie sportiva, care cunosc piata suplimentelor nutritive si pot oferi indicatii corecte despre beneficiile, efectele secundare si riscurile asociate utilizarii lor.


Vitaminele:


Vitamina A:

Lipsa de vitamina A produce:
- tulburari de vedere
- uscaciunea pielii
- atrofie ovariana si testiculara
- anemie
- alterarea smaltului dentar

Alimentele cele mai bogate in vitamina A:
- untura de peste: 40000 - 50000

- ficat de vitel: 5000 - 6000
- galbenus de ou: 2000 - 2500
- brinza grasa: 1800 - 2600
- unt: 2500
- lapte de vaca: 150-800
- patrunjel: 30000
- spanac: 6500
- morcov: 2000
- salata: 2500
- rosii: 3000
- caise: 5000

// in unitati internationale la 100 g aliment //

Vitamina B1:

Semnele de boala datorate lipsei de vitamina B1:
- stari depresive
- teama
- iritabilitate
- furnicaturi in extremitati
- amorteli

Situatii medicale care predispun la scaderea vitaminei B1:
- varsaturile
- fermentatia intestinala
- febra prelungita
- alcoolismul
- efort fizic indelungat

Alimentele cele mai bogate in vitamina B1:

- drojdia de bere: 3-30
- ficat de vita: 0.2-0.4
- nuci: 0.3-0.5
- morcovi: 0.1-0.4
- paine alba: 0.05
- lapte de vaca: 0.05
- sunca, rinichi: 0.5-1
- carne de vita: 0.05-0.2
- alune: 0.5-1
- mazare uscata: 0.3-0.5

// in miligrame la 100g de aliment //


Vitamina C:

Este vitamina cea mai cunoscuta de nespecialisti.
Se gaseste in special in produsele vegetale.

Lipsa (carenta) de vitamina C produce:
- oprirea in crestere a copiilor
- singerare gingiilor
- tulburari in formare hormonilor
- scaderea poftei de mincare

Alimentelor bogate in vitamina C:
- capsune: 50-80
- macese: 100-4500
- pepene: 3-21
- fragi: 70
- lamai: 50-80
- mandarine: 40-80
- mere: 40
- grepfrut: 40-50
- ardei gras verde: 123-180
- dovlecei: 65-75
- rosii: 10 - 38
- spanac: 58-80
- varza: 60-100
- fasole verde: 27-37
- patrunjel frunze: 150-200
- urzici: 100
- mazare verde: 25
- nuci verzi: 150
- portocale: 40-100
- gutui: 10-12
- zmeura: 30
- struguri: 21


// in miligrame la 100g aliment //


Proteinele:


Alimentul principal:
sursa de proteina, este carnea. In natura insa proteinele nu se gasesc numai in carne, desi in majoritatea lor se gasesc in regnul animal.

Lipsa (carenta) de proteine in organism poate da:
- tulburari de crestere si de nutritie;
- scaderea rezistentei la infectii;
- aparitia anemiei;
- aparitia edemelor (tumefierea alba a fetei);
- scaderea capacitatii de activitate fizica si psihica;

Excesul de proteine in organism poate duce la:
- aparitia de scaune de putrefactie;
- aparitia unor boli (guta);
- aparitia fenomenelor de intoxicare cu proteine;

In tubul digestiv proteinele sunt transformate, sub influenta diferitilor fermenti, in elementele din care sunt formate si care se numesc aminoacizi.

De fapt ele sunt absorbite in intestin sub forma acestor aminoacizi, care contribuie direct la crestere si reparare.

Proteinele care contin toti aminoacizii esentiali se numesc proteine complete, cum sunt cele care se gasesc in alimente ca:
laptele, oua, carnea slaba, brinza, etc.

Proteinele care nu contin toti aminoacizii esentiali se numesc proteine incomplete, cum sunt:
mazarea, fasolea, porumbul, etc.

Valoarea calorica a proteinelor este urmatoarea:
1 g. proteine, prin ardere in corp, produc 4 calorii



Lipidele:


Cu ajutorul lipidelor se poate da, in alimentatie, valoare energetica mare in volum mic de alimente.

Lipsa totala si prelungita a grasimilor produce tulburari grave: oprirea in crestere, modificarea pielii, a mucoaselor, a parului, a unghiilor.

Excesul de grasimi poate provoca o oboseala a ficatului si favorizeaza aparitia obezitatii.

In organism grasimile vehiculeaza vitaminele A, D, E si le asigura absorbtia in tubul digestiv.

Folosesc:
- la refacerea unor tesuturi;
- la alcatuirea sistemului nervos;
- la cresterea si la asigurarea unei functii normale a pielii;
- la formarea anticorpilor;
- la buna functionare a unor glande endocrine (tiroida);
- la metabolismul apei;

Grasimile acumulate si depozitate in organism constituie un "aliment de rezerva" si in caz de restrictie alimentara servesc la nutritia organismului.

Glucidele:


Alimentul principal:
- zaharul

Sunt substante compuse din trei elemente:
oxigen, hidrogen si carbon.
De aceea se mai numesc si hidrocarbonate.

Aici sunt cuprinse, in afara zaharului mentionat, urmatoarele:
- dextoza ("zaharul strugurilor")
- fructoza (zahar din fructe)
- maltoza (din semintele care incoltesc)

- lactoza (din zaharul laptelui)
- amidonul (care sta la baza tuturor fainurilor)
- mierea de albine
- celuloza

Rolul glucidelor:
- usureaza folosirea proteinelor
- impiedica acumularea de substante acide
- fixeaza apa in tesuturi

Excesul de glucide produce:
- scaune de fermentatie
- obezitate
- diabet zaharat
- carii dentare

Carenta de glucide produce tulburari in folosirea proteinelor si lipidelor de catre celule, realizind ceea ce se cheama acidoza.
In aceste conditii se consuma din rezervele de lipide si proteine ale organismului, iar dezechilibrul care rezulta are caracter de boala.